N-am existat.
Eram durere, pierdere și chin,
Dar tu m-ai inventat
Și mi-ai suflat misterios speranță.
Am acceptat să fiu,
Am fost naiv
Și am visat că am în mine viață.
Am înviat, dar m-ai abandonat
Și m-ai zvârlit în hăul primitiv.
M-ai anulat
Reînviind durerea
Și ai sporit abisul devorant.
Eu nu exist.
Acum sunt ce am fost
Mai înainte de a fi cu tine.