Finitudine

„Sunt ostenit, Dumnezeule, sunt obosit,

 Doamne, sunt sleit de puteri!”

Pildele lui Solomon 30:1

Sunt istovit.

Că viața e prea vie,

Iar eu prea om ca s-o trăiesc pe toată.

Îmi arde fruntea de prea multe gânduri

Și pieptu-i greu de prea mult respirat.

Am obosit.

Că cerul e prea vast,

Iar eu prea mic, ca să rezist sub el.

Mă doare inima că bate necurmat

Și ochii dor de prea multe visări.

Sunt vlăguit.

Că viața e absurdă,

Iar eu prea laș ca să-i accept prostia.

Am oasele zdrobite de mișcare

Și sângele se scurge fără vlagă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s