Şi lumina luminează în întuneric şi întunericul nu a cuprins-o.
Sfânta Evanghelie după Ioan 1:5
Eu nu exist.
Doar iubirea ta mă creează
Ca o rază
Ce plăsmuiește sclipiri în întuneric.
Când dormi, dispar
Și mă trezesc doar când îți amintești de mine.
Sunt tăcere
Și doar chemarea ta țese ecouri.
Cuvintele se lovesc de mine
Făcându-mă să trepidez,
Ca o undă ce-și găsește identitatea.
Tu mă naști din genune
Îmbrățișând nimicul cu dragoste
Și brațele tale îmi descoperă noul contur.
Lumina ta mă decupează de ceață,
Iar căldura ta îmi dă nuanțe incandescente.
Sunt reflexia iubirii tale.
Scânteiez.
ABSURD 