Nu știu pe nimeni.
Nu vă cunosc.
Cine sunteți?
Ce vreți de la viața mea?
Dacă e a mea…
Nu știu ce vreau.
De unde puteți ști voi
Ce vreau eu?
De unde știți că trebuie
Să vreau ceva?
Nu știu pe nimeni.
Nu vă cunosc.
Cine sunteți?
Ce vreți de la mine?
De ce credeți
Că am nevoie de voi?
Nu mă regăsesc.
Nu vă recunosc.
Am o singură inimă,
Doar pe ea o pot alimenta.
Am un suflet –
Doar atât pot suferi.
De ce vă alăturați de mine?
De ce vă legați inimile
De a mea?
Nu-mi ajung puteri.
Îmi secați pulsul.
Rânjiți viclean și vă strecurați
Sufletele în sufletul meu.
Să sufăr pentru toți?
Nu știu pe nimeni.
Nu vă cunosc,
Cine sunteți?
ABSURD 
”Am o singură inimă,
Doar pe ea o pot alimenta.
Am un suflet –
Doar atât pot suferi.
De ce vă alăturați de mine?
De ce vă legați inimile
De a mea?
Nu-mi ajung puteri.
Îmi secați pulsul.
Rânjiți viclean și vă strecurați
Sufletele în sufletul meu.
Să sufăr pentru toți?”
Fragmentul care m-a impresionat cel mai mult.
ApreciazăApreciază
Mulțumesc frumos, Victrix!
ApreciazăApreciază
Profund…
ApreciazăApreciază