Angoasă

Nu știu pe nimeni.

Nu vă cunosc.

Cine sunteți?

Ce vreți de la viața mea?

Dacă e a mea…

Nu știu ce vreau.

De unde puteți ști voi

Ce vreau eu?

De unde știți că trebuie

Să vreau ceva?

Nu știu pe nimeni.

Nu vă cunosc.

Cine sunteți?

Ce vreți de la mine?

De ce credeți

Că am nevoie de voi?

Nu mă regăsesc.

Nu vă recunosc.

Am o singură inimă,

Doar pe ea o pot alimenta.

Am un suflet –

Doar atât pot suferi.

De ce vă alăturați de mine?

De ce vă legați inimile

De a mea?

Nu-mi ajung puteri.

Îmi secați pulsul.

Rânjiți viclean și vă strecurați

Sufletele în sufletul meu.

Să sufăr pentru toți?

Nu știu pe nimeni.

Nu vă cunosc,

Cine sunteți?

3 gânduri despre „Angoasă

  1. ”Am o singură inimă,
    Doar pe ea o pot alimenta.
    Am un suflet –
    Doar atât pot suferi.
    De ce vă alăturați de mine?
    De ce vă legați inimile
    De a mea?
    Nu-mi ajung puteri.
    Îmi secați pulsul.
    Rânjiți viclean și vă strecurați
    Sufletele în sufletul meu.
    Să sufăr pentru toți?”

    Fragmentul care m-a impresionat cel mai mult.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s