Te-am omorât în veşnica uitare
Şi te-am ascuns să nu-mi apari în cale.
Am hotărît să mor în aşteptare,
Iar tu să dormi sub iarba cea din vale.
În cerul negru faţa mi-oi ascunde
Să te-nvelesc cu fulgi de nea fierbinte.
Am să te omor îndată şi oriunde,
De-mi vei pătrunde-n suflet şi în minte.
Sărmana fată, ce chin o așteaptă! 😀
Dacă sincer, îmi place poezia!
ApreciazăApreciază
Cine sunteți?
Ce vreți de la mine?
De ce credeți
Că am nevoie de voi?
Nu mă regăsesc.
Nu vă recunosc.
Am o singură inimă,
Doar pe ea o pot alimenta.
Am un suflet –
Doar atât pot suferi.
De ce vă alăturați de mine?
De ce vă legați inimile
De a mea?
Nu-mi ajung puteri.
Îmi secați pulsul.
Rânjiți viclean și vă strecurați
Sufletele în sufletul meu.
Să sufăr pentru toți?
Nu știu pe nimeni.
Nu vă cunosc,
Cine sunteți?
ApreciazăApreciază
Sărmana fată! 😀 😛 Și de ce îți place poezia, Victrix?
ApreciazăApreciază
Pentru că e profundă.
ApreciazăApreciază