Ele (Dorințele)

Oftează pădurea rotundă și neagră

De lumea ce-o face mai populată.

Din umbra murdară de hoituri pierdute

Vânează privirile nesăturate.

Întreabă pădurea:”Păi, ce este omul,

Când o vietate visează că-i om?

Și leșuri de oameni sunt toate mâncate

De viermii dorinței, ca și carii de pom?”

Strigă Afrodita de hău roditoare,

Cu toată armata de șobolani:

„Сe egoism? E instinctul mai mare!

Mintea murdară nu are dușmani!”

Și sar afrodite să roadă copacii,

Cu ochii prea tulburi de naivitate,

Cu mintea fecundă de vise bolnave

Și trupuri de roade aride umflate.

Răpusă, pădurea rotundă oftează

Și orice ființă vânează doar greață;

Absurdul răsare ca rupt din dorință,

Prostia, gunoiul și boala cer viață.

13 gânduri despre „Ele (Dorințele)

  1. tu ai in vocabularul tau cuvinte precum lumina, credinta, speranta, adevar, Dumnezeu, impacare, implinire, acceptare, adevar? pacat ca vrei sa ingropi un talent ce razbeste din tine…sa-l ingropi in prostie, gunoi, boala, sobolani si greata…foarte pacat..

    Apreciază

    1. Ar exista și câteva dintre aceste cuvinte. Orice frunză vede diferit cerul și pământul, în coformitate cu poziția sa pe creangă. Nu mai vorbesc de uscături, noroi și cer înnourat. De ce să scriu despre ceea ce nu vreau, nu văd și nu cred? Să amăgesc și să mă amăgesc, doar ca să scriu „frumos”? Scriu din unghiul meu de vedere. Nu îmi pare rău că nu coincide cu paralele unora sau că nu se intersectează orizonturile. Sunt un nimeni printre nimeni și tot ce fac este nisip. Ce rost are tot ceea ce fac și ce nu fac sub soare? Ce pot ști eu, un muritor imperfect? Și dacă voi scrie altfel? Voi fi apreciat de viermi? Mă va admira pământul? Voi înveșnici efemerul și voi perfecționa nedesăvârșirea? Mă voi regăsi oare? Voi fi fericit?
      Sunt o frunză. Curând voi cădea.

      Apreciază

  2. curind voi cadea….vrei sa faci din pesimism si indiferenta un brand?????daca nu ti-ar pasa nu ai scrie deloc..daca ai fi un nimeni asa cum zici atunci nu te-ai exprima deloc..nu doar pesimist…deloc, intelegi??nu pretind sa vezi viata in roz..dar macar nu te amagi..daca tot vei cadea curind…de ce te mai obosesti sa scrii daca tot ce faci este nisip??

    Apreciază

    1. Fac ceea ce nu am cerut vreodată. Nu văd utilitatea și logica în ceea ce fac. Dar la fel cum scriu sau comunic, eu mai și respir, clipesc, mănânc, dorm. Nu văd în astea un rost. Poate necesitate, nevoie, instinct, egoism. Se amăgesc toți, puțini conștientizează și mai puțini recunosc asta. Eu sunt sigur că ceea ce fac e absurd, dar, justificându-l, nu mă dezic de el. Faceți ce vreți, cum vreți și cât vreți, dar fiți de acord, că moartea reduce totul la zero, iar a pune importanță în toate fleacurile efemere este banal, naiv, imatur, grotesc, stupid, aiurea, absurd.

      Apreciază

  3. daca aduci sinonime unui cuvint nu inseamna ca ii faci intelesul mai profund….apropo, daca moarte reduce totul la zero ar insemna ca de cum ne nastem tre sa si murim.. si asta ar fi mult mai absurd decit absurdul despre care vorbesti tu…

    Apreciază

    1. Ba nu e neapărat. Dacă moartea reduce totul la zero, asta înseamnă că poți să faci ce vrei, oricum se încheie. „Trebuie” nu este valabil în nicio situație. Sună prea imperativ. Este ca o sfidare și-mi amintește de faptul că cineva a spus: trebuie să trăiești! și eu trăiesc; trebuie să mori! și eu mor… TREBUIE! nu mai trebuie nimic, fiindcă acest cuvânt este agresiv, violent, forțat, impunător, stereotipizat. Faceți ce vreți,că viermii și humusul vă acceptă și așa.

      Apreciază

  4. Niciodata nu e prea tirziu pentru a face un lucru bun!… Si daca acest bine e in folosul tau, atunci argumentele si contrargumentele, intrebarile si exclamatiile retorice nu mai au nici un rost.

    Apreciază

  5. Moarte ……este un sfîrşit care dă naştere la un nou început ….Veaceslav! Dumnezeu să te înzestreze cu tot ce e mai bun…îţi urez noi inspiraţii ..

    Apreciază

    1. Mulţumesc! Da, din păcate aşa este! Şi dacă absurdul, prostia, imperfecţiunea şi tot ce trezeşte greaţa şi angoasa sunt efemere, atunci acest nou început ar fi veşnic! Este o absurditate fără margini şi o descurajare pentru cei ce nu au nevoie nici de efemeritate, nici de veşnicie! Şi dacă cineva decide să evadeze, să se retragă, să se refugieze sau să se dezică de prima, nemijlocit, este condamnat la ultima! Cât ABSURD!!!

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s