Stau nemişcat în iarbă.
Greieri uzi îmi intră în urechi.
Plouă peste mine
Şi stropii lunecă pe frunte,
Pe faţă, pe ochi, dar nu clipesc.
Pământul se moaie sub mine
Şi mă afund.
Ploaia devine mai murdară,
Mai neagră,
Iar mie mi se pare că e sânge…
Sunt mort.
Am iarbă în păr.
Stau cu faţa în pământ.
Frunzele plopului se spală
Peste mine
Devenind mai lucitoare,
Mai verzi.
Ceaţa mă învăluie,
Se lasă tot mai frig.
Plouă în mine.
Sunt mort.
Lasă un răspuns către Victrix Anulează răspunsul