Să nu mă obligi
Să fac să mă strigi,
Să nu mă impui
Să zic ce să spui.
De unde plecăm
Cu toţii lăsăm,
Doar autograf.
Şi unde pornim
Cu toţii găsim
Un mic epigraf.
Să nu mă obligi
Să fac să mă strigi,
Să nu mă impui
Să zic ce să spui.
-
Urmărește
Urmăresc
Ai deja un cont WordPress.com? Autentifică-te acum.
ABSURD 
Imi place… E tare!
ApreciazăApreciază
Mulţumesc! Aşa am spus şi eu 🙂
ApreciazăApreciază
Priveşte de sus miile de turme, miile de ceremonii, călătoriile pe mare de tot felul, cu furtuni sau liniştite, diversitatea lucrurilor ce se nasc, se întâlnesc sau încetează de a mai exista. Gândeşte-te la viaţa pe care au trăit-o alţii în trecut, la aceea pe care o vor trăi după tine şi la aceea pe care o trăiesc azi popoarele barbare; câţi nu cunosc nici măcar numele tău, câţi îl vor uita foarte curând, ţi câţi dintre aceia care poate acum te laudă, te vor defăima foarte curând. (Mai gândeşte-te) că amintirea, gloria şi în general orice lucru nu are vreo valoare.
Marcus Aurelius, 9, 30
ApreciazăApreciază
Totul este efemer, şi ceea ce-şi aminteşte şi ceea ce-i amintit.
Marcus Aurelius
Toate sunt efemere, moarte demult. Unii mai sunt pomeniţi câtva timp, alţii au devenit legendari, alţii iarăşi au încetat de a mai exista şi în legende.
Ib., 8, 25
ApreciazăApreciază