(S)oare

Amară e speranţa,

Nădejdea o prostie

Că nu există suflet

Sătul de nebunie.

Naivă e dorinţa,

Instinctul înflorit;

În aspiraţii moarte

Prezentu-i putrezit.

Deşartă e plăcerea,

Durerea e pustie,

Că nu există suflet

Sătul de nebunie.

Iluzia e stearpă,

Aridă  – fantezia,

Absurdă-i suferinţa,

Banală – bucuria.

O viaţă-i limitată

De moartea ne-mplinită,

O inimă ce bate-i

Mereu nemulţumită.

Umilitor sfârşitu-i,

Răbdarea ispiteşte,

Revolta-i disperare,

Supunerea răneşte.

Amară e speranţa,

Nădejdea – o prostie,

Că  nu există suflet

Sătul de nebunie.