Privirea mea din urmă
Şi ultimul tău pas,
E rostul de pe lume
Ce încă a rămas.
În leagănul de frunze,
Sub cerul înroşit,
Şed scopurile-ascunse
Ce încă n-au pierit.
O ultimă suflare
A vântului fierbinte…
Ţărâna de sub soare
Ascunde sensuri sfinte.
Un punct
Publicat
ABSURD 
Deosebit, continuă, vreau să văd o carte.
ApreciazăApreciază
Mulţumesc! Sper să o vedeţi în curând.
ApreciazăApreciază
ce trist…
ApreciazăApreciază
Ai stil şi talent… Baftă!
ApreciazăApreciază
Slaviiiiic, Slaviiiiic, ce faci mami ? nu mai scrii nimic.Au inflorit lalelele….
ApreciazăApreciază